marți, 30 decembrie 2014

Întâmplările

Amuzante (pentru mine) se țin lanț, aproape de fiecare dată când merg la cumpărături. Luni dimineață, la raionul de servire asistată a brânzeturilor din Carrefour, un client mai brunețel, cel mai probabil uitat pe plajă când era mai mic, plin de ifose și de figuri acum, în pragul sărbătorilor de iarnă, a cerut cașcaval și a rugat-o pe vânzătoare să i-l felieze! :)


M-am uitat, curios și amuzat, cum vânzătoarea a îndepărtat ambalajul de pe paralelipipedul dreptunghic de cașcaval și s-a luptat minute bune să-l felieze, la mașinăria care eu credeam că se folosește (doar) pentru mezeluri, în bucățele nici prea groase, nici prea subțiri! Așa cum mă așteptam, rezultatul nu a fost deloc mulțumitor, evident că feliile aveau forme amuzante, nu erau egale și domnul client a strâmbat din nas ..... a fost chemată o colegă să încerce să rezolve problema, dar și aceasta i-a spus tipului că unele tipuri de brânzeturi nu se pot felia, spre exemplu cel solicitat ....... după încă două-trei figuri, negriciosul se întoarce și le lasă pe vânzătoare cu feliuțele de cașcaval nevândute! 

Curios din fire, mă frământă o întrebare: oare vânzătoarea va fi pusă la plată? 

luni, 29 decembrie 2014

Poetul

A scris, cândva: „A-nceput de ieri să cadă, Câte-un fulg .....


Acum a stat .....”


Iarna își face simțită prezența, în adevăratul sens al cuvântului și zăpada a juns în sfârșit și pe strada mea! :)

Brrrrr! No bine, no! Curățăm mașina de zăpadă, rășpălim parbrizul, e frig, ......ca iarna! Circulația se desfășoară în condiții de iarnă .....


În imaginea de mai sus se poate vedea o mașină de poliție care avea girofarul bine camuflat de un strat de zăpadă ....era pus în funcțiune, dar luminile roș-albastre nu se prea vedeau .....și acum vin și întreb și eu: oare a nins așa de mult de când sunt ei în misiune sau pur și simplu nu l-au curățat la intrarea în serviciu? 





duminică, 28 decembrie 2014

Don

Juan de România sau cine ai fost și cine ai ajuns! :) Un zâmbet de duminică, deși este în realitate unul cam amar! În poporul din care și eu mă trag a fost la mare cinste, din vremuri străvechi, bătaia! Individul ăsta spune la un moment dat că îi administra soției căpățâni de miel..... adică pumnul unui nemernic, strâns, poate fi asemănat cu căpățâna unui miel! În prostia/mândria lui, el se crede mare bărbat, în realitate, cel mai probabil a adus o viață de coșmar soției, posibil întregii familii .... Nu apreciez astfel de indivizi și îl mediatizez azi cu speranța că îl va vedea cineva dintre nepoții lui și își va schimba părerea despre el, un ciudat printre ciudați!

Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul! :((





Deși pare caraghios, sau poate chiar este, individul m-a îngrețoșat!



sâmbătă, 27 decembrie 2014

Deosebirea

Esențială dintre om și animal este rațiunea. Cu toate acestea există persoane care prin faptele lor ar îngrozi și animalele, dacă acestea ar avea capacitatea să înțeleagă anumite fapte .....
După cum probabil ați aflat și voi, un nemernic și-a abandonat copilul pe o bancă într-un parc, în pragul Crăciunului. L-a mințit că trebuie să vină o domană să se întâlnescă cu el, să stea cuminte și să aștepte. Gunoiul uman a transformat zicala conform căreia viața bate filmul întro realitate care pe mine m-a impresionat și aproape că nu-mi găsesc cuvintele pentru a vă scrie despre indignarea care m-a curpins la citirea acestei întâmplări .....


Micuțul a venit pe lume, cel mai probabil, ca o consecință a lipsei de educație a părinților săi. A fost abandonat de mamă pe la trei ani și a avut șansa să fie dat în asistență maternală, să nu rămână la casa copilului. După mai bine de șapte ani, un individ de cea mai joasă speță, care întâmplător este și tatăl său (biologic vorbind!) i-a pregătit o mare surpriză de Crăciun: l-a luat de la familia care l-a îngrijit și l-a făcut să viseze la o nouă familie, în altă țară.... numai că actuala consoartă a jegului uman se pare că nu a apreciat ca atare gestul concubinului și după doar trei săptămâni i-a făcut bocceaua copilului și l-a trimis înapoi. 

Ideea îngrozitoare de a-l abandona pe o bancă în parc a fost dublată de un plan crâncen: cretinul a mers la Centrul de Minori din oraș și le-a povestit angajaților că în parc este un copil care nu se mai înțelege cu părinții, apoi a spălat putina. Fapte de tată în ajun de Crăciun! No bine, no! Spuneți și voi ce ați fi în stare să-i faceți unui asemenea om? Habar n-am dacă legea va fi aplicată în această situație și ce sancțiuni prevede pentru asemenea fapte, dar eu .....i-aș tăia mâna de la cot, mâna care l-a dus pe copil în Italia, mâna care l-a adus înapoi, în Bârlad și l-a așezat pe o bancă într-un parc. Sau i-aș coase gura cu care i-a spus povești frumoase și mai apoi altele, mincinoase, propriului copil..... așa aș fi sigur că nu va mai putea vreodată minți pe cineva ....


vineri, 26 decembrie 2014

Capitala

Europeană pentru tineret în anul care urmează este Cluj Napoca! Mai aveți îndoieli sau nu ați aflat încă? Iată dovada: vă propun pentru azi o reflexie ...de zi și noapte, dacă îmi este permis să spun așa




Mai puteți vedea și alte relexii în oglindă pe blogul lui SoriN!

marți, 23 decembrie 2014

Culmea

Rușinii poate fi atinsă în fel și chip .....asta cu condiția ca în politică să se poată vorbi despre acest simțământ .... Spre exemplu, cum ar fi să fi fost președinte al unei țări, trecut bine de prima tinerețe (răutăcioșii ar spune chiar de a doua!), să participi la ceremonia de investire a unui nou președinte al propriei țări, în fruntea căreia ai fost la rândul tău și, deși este limpede pentru oricine că unii ochi vor fi ațintiți asupra ta, să tragi pur și simplu, un pui de somn? Cam .... rușinos, nu?  Și scriu așa din dorința de a mă exprima într-un mod delicat!


Am o mică nelămurire: cum (sau când) o să afle unii oameni că este momentul să mai facă loc și altora, că nimeni nu este de neînlocuit? Șșșșșșșșșșșșșt, numa-ncet, aici se doarme! :)))))))))

luni, 22 decembrie 2014

Comemorarea

A 25 de ani de Revoluția din 1989 este un lucru care face cinste celor care nu au uitat că un număr important de români au murit pentru visul de a trăi în libertate ..... În Cluj Napoca, ieri, 21 decembrie 2014, între orele 15.30-15.55, în Piața Unirii, 20 de studenți la Teatru, sub coordonarea lui Ciprian Butnaru, au realizat un performance artistic stradal, reconsituind simbolic momentele din urmă cu 25 de ani când 12 persoane au fost ucise, apoi au afișat public documentul martor al acestui episod: procesul verbal al Miliției din decembrie 1989 ...  inițiativa a făcut parte dintr-un proiect de artă în spațiul public „Orașul Vizibil 2014”, derulat de fundația AltArt în parteneriat cu Primăria Cluj Napoca. (sursă informații oficiale)

21 decembrie 1989, orele 15.30-16.00








21 decembrie 2014

O zi cu un vânt tăios .... circulația auto este oprită în actuala Piața Unirii, fostă Piața Libertății în 1989 ....


Cu ajutorul unei instalații de sonorizare, în piață este creată atmosfera apăsătoare, de teamă, fiind emise în eter înregistrări ale unor emisiuni radio din decembrie 1989. Radio Europa Liberă, Emil Hurezeanu vorbește despre proteste, despre faptul că s-a deschis focul împotriva manifestanților .... la intersecția străzilor Napoca și Universității ajung militarii conduși de ofițerul Dando ....

Manifestanții sunt temători ....încet încep să strige pentru libertate .....



...prind curaj și merg în fața soldaților 


unde strigă, se agită, încep să se dezbrace de hainele sărăcăcioase ...din păcate este deschis focul ....




oamenii cad secerați în fața gloanțelor, bărbați și femei deopotrivă ....





ordinea este restabilită în Piață, cu prețul a 12 vieți .... corpurile sunt trase pe trotuare ....







Emoțiile care m-au cuprins sunt greu de redat în cuvinte .....parcă istoria se derulează sub ochii mei ....nu este doar o poveste, cei doisprezece sunt: Merca Aurel, Szabo Attila, Matiș Lucian, Jurja Sorinel, Pedestru Horia, Marin Vergică, Tamasz Iosif, Cristurean Rodica, Egyedy Imre, Borbely Istvan, Cioară Viorel, Țiclete Mihai.

În mod simbolic, este trasat conturul corpurilor martirilor  ....





și se aprind lumânări în amintirea lor, în timp ce un domn citește procesul verbal al Miliției din decembrie 1989, așa cum a fost el redactat la acea dată .....



afișe comemorative le lipesc pe pereții clădirii fostului hotel Continental, martor mut, atunci și acum, al întâmplărilor dramatice din decembrie .....



Merg spre casă sub puternica impresie a celor văzute ....nu, nu a fost un film, greu îmi revin din emoțiile pricinuite de evocarea acestei pagini dureroase din istoria Clujului ......





















duminică, 21 decembrie 2014

Sărbătorile

Sunt un prilej de bucurie pentru toți, în special pentru copiii care (încă) mai cred în mirajul Moșului. Din păcate, sunt nepermis de mulți copii care se vor uita lung pe uliță după sania trasă de reni, doar, doar va opri și la poarta lor. Pentru o mică parte dintre aceștia, pentru care sărăcia în care-și duc viața este cel mai mare obstacol în egalitatea de șanse, Moșul își va trimite ajutorul să împarte daruri ..... :)

Zolty este OMUL despre care o să vă scriu azi: deși suferă de o boală cumplită (distrofie musculară progresivă congenitală), deși își duce viața într-un cărucior cu rotile, una dintre grijile sale în această lună a solidarității umane este să aducă un zâmbet pe fețele triste ale unor copii sărmani. Cu un aliat de nădejde, mă refer aici la ShoeBox, Zolty și-a propus să dea o mână de ajutor Moșului ....

De mai multă vreme mi-am propus să fac și eu o mică faptă bună, din categoria celor pe care le putem trece la acțiuni de voluntariat și am avut ocazia să aflu că Zolty are nevoie de ajutor în transportul pachetelor magice de la Cluj la Bogata. L-am sunat, am stabilit ce și cum, iar ieri am încărcat cutiile în mașină




am dat adunarea la reni și am pornit la drum! Sunt impresionat de gestul lui Zolty, de voința sa de a se face util altora, având în vedere situația în care se află, din punct de vedere medical! Ajuns în satul Bogata, am primit instrucțiuni prin telefon pentru a ajunge la adresă: penultima casă pe partea stângă! Aha, eu am înțeles ultima, mai mult, porțile erau larg deschise la ultima casă. În spatele meu mai venea o mașină, dau să intru cu spatele în curtea cu porțile deschise, doamna de la volanul mașinii din spate mă claxonează și îmi face semn că dorește să intre prima! :) Desigur că am așteptat, apoi am făcut manevrele necesare, după care doamna vine zâmbind la mine și mă întreabă:
- La Zolty ați venit? 
- Da!
- :) Ați greșit adresa! Trebuia să vă opriți cu o casă mai repede!
- Vă rog să mă scuzați! articulez eu și răspund la telefon, unde Zolty îmi spunea, râzând, că am trecut de poarta lui și m-a văzut pe geam ..... N-o fost bai, că doamna este verișoară și, mai mult, ne-a adus clătite mai târziu! :)

Am depozitat conținutul sacului moșului, așa că un număr de 68 de copii sunt mai aproape cu un pas de cadoul de Moș Crăciun!


O lecție de viață de la cineva care a ales să se ocupe și de alții, deși propria persoană are mare nevoie de ajutor! Jos pălăria, Zolty!